Noutăți și evenimente

Curs Postuniversitar în Limba Engleză

Postgraduate Course in English

Integrarea și incluziunea în sistemul de învățământ a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) 

Integration and Inclusion in the Educational System of the Children
with Special Educational Needs (SEN)

Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale organizează, începând cu anul universitar 2024-2025, Cursul Postuniversitar în limba Engleză Integrarea și incluziunea în sistemul de învățământ a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES).

The Faculty of Educational Sciences, Communication and International Relations organizes, starting with the academic year 2024-2025, The Postgraduate Course in English Integration and Inclusion in the Educational System of the Children with Special Educational Needs (SEN).

• Perioadă de înscriere / Application: 9-26 octombrie 2024; October 9-26, 2024
• Interviu /Interview: 29 octombrie, 10.00 (online); October 29, 10.00 (online)
• Data începerii Cursului / Course start date: 1 noiembrie 2024; November 1, 2024
• Perioada de desfășurare a Cursului / Course duration: 1 noiembrie 2024 – 15 iunie 2025; November 1, 2024 – June 15, 2025
• Taxa de înscriere / Registration Fee: 350 lei
• Taxa de școlarizare / Tuition fee: 3200 euro/ euros
• Taxa de finalizare / Completion fee: 1500 lei

Înscrierea se face pe site-ul Universității Titu Maiorescu. Registration on the Titu Maiorescu University’s website

Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale

Informații la Secretariatul Facultății / Information at the Faculty Secretariat: (+40) 723.101.668; fscri@univ.utm.ro; international@univ.utm.ro

Conferința Internațională

de Științele Educației

 Ediția a II-a, 6-7 Iunie 2024

 Tema Ediției: Noi paradigme în Educație

Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale a Universității Titu Maiorescu din București organizează Conferința Internațională de Științele Educației, ediția a II-a. Manifestarea științifică se adresează specialiștilor în educație din țară și din străinătate, cadre didactice universitare, cercetători, doctori, doctoranzi în științele educației din facultățile de profil și din Departamentele de Pregătire a Personalului Didactic, fiind deschisă și cadrelor didactice din mediul preuniversitar. Conferința se va desfășura în format mixt: fizic și online.

Ediția a II-a Conferinței se va desfășura în intervalul 6-7 iunie, după cum urmează:

6 iunie – Sesiunea Plenară, 14.00-17.00, Aula Magna; 7 iunie – Secțiuni Paralele,

10.00-14.00 (amfiteatre).

Tema ediției a II-a este: „Noi paradigme în Educație”. În cadrul Conferinței, vor fi abordate următoarele domenii și teme: Evoluții teoretice și conceptuale în Științele educației; Proiectări și tendințe curriculare; Pregătirea didactică în universități; Implicarea tehnologiei în procesul educațional; Competențe digitale în educație; Strategii, metode și experiențe didactice; Știința și arta profesiei didactice; Învățare clasică, învățare digitală; Paradigme educaționale; Intersecții psihopedagogice, inter- și transdisciplinare în teoria și practica educației; Practică pedagogică; Etică, deontologie și integritate în educație; Consiliere și orientare; Educație incluzivă; Asistența și protecția socială a copilului; Educație formală, non-formală și informală; Lifelong learning; Formare continuă; Abordări actuale și tendințe în evaluare; Management educațional; Programe și proiecte educaționale; Masterat didactic – DPPD; Politici educaționale.

Manifestarea este structurată în Sesiunea Plenară și în Secțiuni Paralele: Secțiunea I – Teorie și curriculum; Secțiunea II – Didactică și evaluare; Secțiunea III – Consiliere și orientare; Secțiunea IV – Formare continuă; Secțiunea V – Management educațional.

În urma selecției, lucrările prezentate vor fi publicate în volumul de proceedings al Conferinței, care va apărea sub egida unei edituri acreditate CNCS.

Vă adresăm invitația de a lua parte la Conferința Internațională de Științele Educației, manifestare științifică de referință a domeniului, situată sub girul academic al unor personalități de marcă ale Științelor Educației din țară și din străinătate, cadru de elită al schimbului de idei și al transferului de cunoaștere, având convingerea că participarea Dvs. va contribui la succesul acesteia!

Prof. univ. dr. Sorin IVAN

Decan, Facultatea de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale

Universitatea Titu Maiorescu din București

INFORMAȚII PRIVITOARE LA CONFERINȚĂ:

Trimiterea abstractului (max. 200 de cuvinte, 5 cuvinte-cheie): 27 mai 2024.

 Confirmarea acceptării lucrării: 30 mai 2024.

Trimiterea lucrării full-text (6-8 pagini): 3 iunie 2024.

Lucrările vor fi redactate în limbile engleză sau română și trimise la adresa:

sorin.ivan@prof.utm.ro

Taxa de participare la Conferință: 250 lei pentru fiecare lucrare. Un autor poate participa cu cel mult două lucrări.

Taxa se va  achita în contul Universității Titu Maiorescu RO49RNCB0546029228350001, deschis la BCR, Cod fiscal 4337662 sau la Casieria Universității Titu Maiorescu, din str. Dâmbovnicului, nr. 22, Sector 4, București. Pe documentul de plată trebuie să existe mențiunea „Conferința Științele Educației 2024”.

 EDITING CONDITIONS

Page – Orientation: PORTRAIT; Paper size: A4; Top: 2,5 cm;

Bottom: 2 cm; Left: 2,5 cm; Right: 2,5 cm

1. Title of the paper (Times New Roman, size 14, Capitals, Bold, Left alignment).

Free space (1 line)

2. Name(s) of the author(s) (Times New Roman, size 12, Bold, Left alignment), followed by the author’s title and the institution (lt.). Free space (1,5 lines).
3. Abstract: (Times New Roman, Italic, size 11, line spacing: 1, Justify). Maximum 200 words. Free space (1 line). Five key-words.
4. Content of the paper

4.1. Title of the chapters (Times New Roman, size 12, Bold, Capitals, Left alignment). Free space (1 line).

4.2. Subtitles of the chapters (Times New Roman, size 12, Bold, Lowercase, Left alignment). Free space (1 line)

4.3. The text (Times New Roman, size 12, line spacing: 1 line, tab 0,5 cm, Justify)

4.4. Equations, formulas, symbols and measure units

The equations and formulas are written beginning from the left part of the column, consequently numbered, the reference being made at the corresponding number. Free space (1 line) should be left before and after each equation. Use the ISN notation and the Arabian numbering.

4.5. Photos, figures and tables

Have 140 mm width (one column). The figures should be consequently numbered and centred. Leave free space (1 line) between text and photos.

4.6. Conclusions

Should express the author’s point of view regarding the possibility to apply the results presented in the paper. Free space (2 lines)

4.7. Citation: APA style, 7^th edition

5.References (Times New Roman, Italic, size 12, line spacing: 1, Left alignment).

Name, initial / title of the paper, publishing house, year. The references should be written in alphabetical order, being numbered.

COMITETUL DE ORGANIZARE

29.04.2024

Conferința Internațională

de Științele Educației

Ediția I, 23-24 Martie 2023

Tema Ediției I: Educația în Era Digitală – evoluții, provocări și tendințe

Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale a Universității Titu Maiorescu din București, prin Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic, organizează Conferința Internațională de Științele Educației. Manifestarea științifică se adresează specialiștilor în educație din țară și din străinătate, cadre didactice universitare, cercetători, doctori, doctoranzi în științele educației din facultățile de profil și din Departamentele de Pregătire a Personalului Didactic, fiind deschisă și cadrelor didactice din mediul preuniversitar. Conferința se va desfășura în format mixt: fizic și online.

Ediția I a Conferinței se va desfășura în zilele de 23-24 martie 2023, în Aula Magna a Universității. Sesiunea de deschiderea va avea loc în data de 23 martie, începând cu ora 10, în Aula Magna. Tema ediției I este: „Educația în Era Digitală: evoluții, provocări și tendințe”. În cadrul Conferinței, vor fi abordate următoarele domenii și teme: Evoluții teoretice și conceptuale în Științele educației; Proiectări și tendințe curriculare; Pregătirea didactică în universități; Implicarea tehnologiei în procesul educațional; Competențe digitale în educație; Strategii, metode și experiențe didactice; Știința și arta profesiei didactice; Învățare clasică, învățare digitală; Paradigme educaționale; Intersecții psihopedagogice, inter- și transdisciplinare în teoria și practica educației; Practică pedagogică; Etică, deontologie și integritate în educație; Consiliere și orientare; Educație incluzivă; Educație formală, non-formală și informală; Lifelong learning; Formare continuă; Abordări actuale și tendințe în evaluare; Management educațional; Programe și proiecte educaționale; Masterat didactic – DPPD; Politici educaționale.

Manifestarea este structurată în Sesiunea Plenară și în Secțiuni Paralele: Secțiunea I – Teorie și curriculum; Secțiunea II – Didactică și evaluare; Secțiunea III – Consiliere și orientare; Secțiunea IV – Formare continuă; Secțiunea V – Management educațional.

În urma selecției, lucrările prezentate vor fi publicate în volumul de proceedings al Conferinței, care va apărea sub egida unei edituri acreditate CNCS.

Vă adresăm invitația de a participa la Conferința Internațională de Științele Educației, Ediția I, situată sub girul științific al unor personalități de marcă ale Științelor Educației din țară și din străinătate, care își propune să creeze un cadru academic de elită al schimbului de idei și al transferului de cunoaștere și să devină o manifestare de referință a domeniului.

Prof. univ. dr. Sorin IVAN

Decan, Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale

Universitatea Titu Maiorescu din București

INFORMAȚII PRIVITOARE LA CONFERINȚĂ:

Trimiterea abstractului (max. 200 de cuvinte, 5 cuvinte-cheie): 5 martie 2023.

Confirmarea acceptării lucrării: 10 martie 2023.

Trimiterea lucrării full-text (6-8 pagini): 20 martie 2023.

Lucrările vor fi redactate în limbile engleză sau română și trimise la adresa:

sorin.ivan@prof.utm.ro

Taxa de participare la Conferință: 200 lei pentru fiecare lucrare. Un autor poate participa cu cel mult două lucrări.

Taxa se va  achita în contul Universității Titu Maiorescu RO49RNCB0546029228350001, deschis la BCR, Cod fiscal 4337662 sau la Casieria Universității Titu Maiorescu, din str. Dâmbovnicului, nr. 22, Sector 4, București. Pe documentul de plată trebuie să existe mențiunea „Conferința Științele Educației 2022”.

Partener media al Conferinței: revista Tribuna Învățământului

www.tribunainvatamantului.ro

***

EDITING CONDITIONS

Page – Orientation: PORTRAIT; Paper size: A4; Top: 2,5 cm;

Bottom: 2 cm; Left: 2,5 cm; Right: 2,5 cm

1. Title of the paper (Times New Roman, size 14, Capitals, Bold, Left alignment).

Free space (1 line)

2. Name(s) of the author(s) (Times New Roman, size 12, Bold, Left alignment), followed by the author’s title and the institution (lt.). Free space (1,5 lines).
3. Abstract: (Times New Roman, Italic, size 11, line spacing: 1, Justify). Maximum 200 words. Free space (1 line). Five key-words.
4. Content of the paper

4.1. Title of the chapters (Times New Roman, size 12, Bold, Capitals, Left alignment). Free space (1 line).

4.2. Subtitles of the chapters (Times New Roman, size 12, Bold, Lowercase, Left alignment). Free space (1 line)

4.3. The text (Times New Roman, size 12, line spacing: 1 line, tab 0,5 cm, Justify)

4.4. Equations, formulas, symbols and measure units

The equations and formulas are written beginning from the left part of the column, consequently numbered, the reference being made at the corresponding number. Free space (1 line) should be left before and after each equation. Use the ISN notation and the Arabian numbering.

4.5. Photos, figures and tables

Have 140 mm width (one column). The figures should be consequently numbered and centred. Leave free space (1 line) between text and photos.

4.6. Conclusions

Should express the author’s point of view regarding the possibility to apply the results presented in the paper. Free space (2 lines)

4.7. Citation: APA style, 7^th edition

5. References (Times New Roman, Italic, size 12, line spacing: 1, Left alignment).

Name, initial / title of the paper, publishing house, year. The references should be written in alphabetical order, being numbered.

COMITETUL DE ORGANIZARE

20.02.2023

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ

DE ȘTIINȚE SOCIALE, POLITICE ȘI UMANISTE

8 Decembrie 2022, Ediția a IX-a

Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale a Universității Titu Maiorescu din București organizează Conferința Internațională de Științe Sociale, Politice și Umaniste, ediția a IX-a, manifestare științifică de anvergură, care acoperă domenii fundamentale ale educației și cercetării.

Evenimentul se va desfășura în format fizic (Corpul M, et. 2, Sala 206, Calea Văcărești, 189, sector 4, București) și online (platforma Microsoft Teams) în data de 8 decembrie 2022, începând cu ora 12.00, sub genericul: Tendințe ale cercetării științifice în situații de criză.

Conferința este structurată în patru secțiuni:

• Comunicare și Relații Publice;
• Relații Internaționale și Studii Europene, Studii de Securitate, Științe Politice;
• Limbă, Literatură, Cultură, Civilizație;
• Științele Educației

Conferința Internațională de Științe Sociale, Politice și Umaniste constituie un cadru academic al comunicării celor mai relevante rezultate ale cercetării științifice, un spațiu al ideilor și perspectivelor inovatoare, al dialogului interdisciplinar și transdisciplinar în educație, cercetare și cunoaștere.

Lucrările științifice prezente în program vor fi publicate în volumul de proceedings al Conferinței.

Prof. univ. dr. Sorin IVAN

Decan

Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale

Universitatea Titu Maiorescu din București

INFORMAȚII PRIVITOARE LA CONFERINȚĂ:

Termen pentru trimiterea titlului și abstractului: 6 decembrie 2022. Taxa pentru participarea la Conferință: 150 lei pentru fiecare lucrare. Un autor poate participa cu cel mult două lucrări. Termen pentru primirea lucrărilor full-text: 19 decembrie 2022.

Taxa se va  achita în contul Universității Titu Maiorescu RO49RNCB0546029228350001, deschis la BCR, Cod fiscal 4337662 sau la Casieria Universității Titu Maiorescu, din str. Dâmbovnicului, nr. 22, Sector 4, București. Pe documentul de plată trebuie să existe mențiunea „Conferința FSCRI 2022”.

Lucrările vor fi redactate în limba engleză, cu respectarea condițiilor de editare ale Conferinței.

EDITING CONDITIONS

Page – Orientation: PORTRAIT; Paper size: A4; Top: 2,5 cm;

Bottom: 2 cm; Left: 2,5 cm; Right: 2,5 cm

1. Title of the paper (Times New Roman, size 14, Capitals, Bold, Left alignment).

Free space (1 line)

2. Name(s) of the author(s) (Times New Roman, size 12, Bold, Left alignment), followed by the author’s title and the institution (lt.). Free space (1,5 lines).
3. Abstract: (Times New Roman, Italic, size 11, line spacing: 1, Justify). Maximum 200 words. Free space (1 line). Five key-words.
4. Content of the paper

4.1. Title of the chapters (Times New Roman, size 12, Bold, Capitals, Left alignment). Free space (1 line).

4.2. Subtitles of the chapters (Times New Roman, size 12, Bold, Lowercase, Left alignment). Free space (1 line)

4.3. The text (Times New Roman, size 12, line spacing: 1 line, tab 0,5 cm, Justify)

4.4. Equations, formulas, symbols and measure units

The equations and formulas are written beginning from the left part of the column, consequently numbered, the reference being made at the corresponding number. Free space (1 line) should be left before and after each equation. Use the ISN notation and the Arabian numbering.

4.5. Photos, figures and tables

Have 140 mm width (one column). The figures should be consequently numbered and centred. Leave free space (1 line) between text and photos.

4.6. Conclusions

Should express the author’s point of view regarding the possibility to apply the results presented in the paper. Free space (2 lines)

4.7. Citation: APA style.

5. References (Times New Roman, Italic, size 12, line spacing: 1, Left alignment).

Name, initial / title of the paper, publishing house, year. The references should be written in alphabetical order, being numbered.

Email: fscri@univ.utm.ro

COMITETUL DE ORGANIZARE

15.11.2022

SEMINARUL ȘTIINȚIFIC

TURCIA – O PUTERE MIJLOCIE ÎN LUMEA MULTIPOLARĂ A SECOLULUI AL  XXI-lea

SEMINARUL ȘTIINȚIFIC

TURCIA – O PUTERE MIJLOCIE ÎN LUMEA MULTIPOLARĂ A SECOLULUI AL  XXI-lea

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ
DE ȘTIINȚE SOCIALE, POLITICE ȘI UMANISTE

Ediția a VII-a, 10 Decembrie 2020

Teme și provocări în domeniul științelor sociale și umaniste
în cadrul crizei pandemice

 

Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale a Universității Titu Maiorescu din București organizează Conferința Internațională de Științe Sociale, Politice și Umaniste, ediția a VII-a, manifestare academică de anvergură, care acoperă domenii fundamentale ale educației academice și cercetării științifice. Evenimentul se va desfășura în format online (platforma Microsoft Teams) în data de 10 decembrie 2020, începând cu ora 12.00, sub genericul: Teme și provocări în domeniul științelor sociale și umaniste în cadrul crizei pandemice.

Conferința este structurată în patru secțiuni:

• Comunicare și Relații Publice;
• Relații Internaționale și Studii Europene, Studii de Securitate, Științe Politice;
• Limbă, Literatură, Cultură, Civilizație;
• Științele educației

Conferința Internațională de Științe Sociale, Politice și Umaniste constituie un cadru academic al comunicării celor mai relevante rezultate ale cercetării științifice realizate de participanți, un spațiu al ideilor și dialogului, al spiritului inovator și al creativității în educație, cercetare și cunoaștere.

Lucrările științifice prezente în program vor fi publicate în volumul de proceedings al Conferinței.

Email: fscri@univ.utm.ro

 

DEZBATERE: “Participarea militarilor români la misiuni în teatrele de operații din Kosovo, Afganistan și Irak”

-2 Decembrie 2020-

În ziua de 2 decembrie 2020, Centrului de Cercetare în domeniul Relațiilor Internaționale, Geopoliticii și Studiilor de Securitate/ Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale a desfășurat dezbaterea intitulată “Participarea militarilor români la misiuni în teatrele de operații din Kosovo, Afganistan și Irak”. Manifestarea științifică a avut ca invitați trei ofițeri ai Armatei României care au participat la misiuni în cele trei teatre de operații: General de brigadă (r) Gheorghe Vișan (Operația Iraqi Freedom), Colonel Ionel Dinu (Operația Enduring Freedom) și Colonel Marin Mirea (Operația Kosovo Force).

Invitații au prezentat aspecte deosebit de interesante referitoare la istoricul fiecărui conflict, caracteristicile etnico-religioase, forțele militare implicate, misiunea NATO și a altor organizații internaționale în gestionarea conflictelor, misiunile specific executate de militarii români, operațiunile civile de asistență, reconstrucția post-conflict, noile tipuri de amenințări în etapa post-conflict, elemente de drept umanitar caracteristice fiecărui teatru de operații etc.

Evenimentul, la care a participat numeroși studenți și maseranzi ai Departamentului Relații Internaționale și Studii Europene, a constituit și un foarte bun prilej de dialog al studenților și masteranzilor cu invitații din partea Ministerului Apărării Naționale.  De asemenea, sesiunea de întrebări și răspunsuri a demonstrat interesul cursanților  departamentului  pentru aprofundarea aspectelor complexe care caracterizează fiecare teatru de operații militare, dar și dorința acestora de a cunoaște cât mai multe detalii despre participarea militarilor români la misiunile din Kosovo, Afganistan și Irak, alături de militarii celorlalte state membre NATO.

COMUNICAT

DESCHIDEREA CURSURILOR POSTUNIVERSITARE

ORGANIZATE DE FACULTATEA DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE

În data de 23 noiembrie, începând cu ora 10.00, în Aula Magna a Universității Titu Maiorescu din București, a avut loc FESTIVITATEA de DESCHIDERE a CURSURILOR POSTUNIVERSITARE: INTEGRAREA ȘI INCLUZIUNEA ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT A COPIILOR CU CES și PUERICULTURA – DIMENSIUNE A EDUCAȚIEI ANTEPREȘCOLARE. Cele două cursuri sunt organizate de Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale (Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic) a Universității Titu Maiorescu. Evenimentul, care a debutat în acordurile imnului academic Gaudeamus Igitur, s-a bucurat de o largă participare, constituită din cadre didactice din învățământul preuniversitar înscrise la noile cursuri și din profesori ai Facultății.

În cadrul sesiunii de deschidere, Decanul Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale, prof. univ. dr. Sorin Ivan, a conturat publicului un portret esențial al Universității Titu Maiorescu, constituit din datele definitorii ale acesteia, și a prezentat pe larg cele două cursuri postuniversitare, relevând cadrul general al inițierii lor, obiectivele, structura, conținutul științific, modul de desfășurare și de evaluare și alte elemente de ordin administrativ.

Prin organizarea cursurilor postuniversitare INTEGRAREA ȘI INCLUZIUNEA ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT A COPIILOR CU CES și PUERICULTURA – DIMENSIUNE A EDUCAȚIEI ANTEPREȘCOLARE, Universitatea Titu Maiorescu răspunde instituțional și academic obiectivului de profesionalizare a învățământului preuniversitar, prevăzut de legislația educației, necesitate resimțită acut la nivelul sistemului în unele dintre segmentele acestuia.

Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale

(www.utm.ro, Telefon: 021.330.20.61, Email: fscri@univ.utm.ro)

MASĂ ROTUNDĂ

”SUA și ordinea mondială în epoca post-Război Rece”

– 23 Octombrie 2019 –

Centrul de Cercetare în domeniul Relațiilor Internaționale, Geopoliticii și Studiilor de Securitate al Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale a desfășurat în ziua de 23 octombrie 2019 masa rotundă ”SUA și ordinea mondială în epoca post-Război Rece”. Evenimentul științific, inclus în planul de cercetare științifică al Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene pentru anul 2019 a reunit un număr important de cadre didactice din zece universități ale Capitalei și din alte mari orașe ale țării, specialiști în relații internaționale din institute și centre de cercetare, foști demnitari din Ministerul Afacerilor Externe, diplomați, istorici, politologi, doctoranzi, masteranzi și studenți.

Tematica mesei rotunde a fost primită cu un real interes de către participanți, având în vedere faptul că Statele Unite ale Americii, prin rolul pe care l-a jucat în politica mondială în ultimul secol, este și actorul statal care s-a impus, în mod firesc, în prim-planul cercetărilor academice ale domeniului relațiilor internaționale și studiilor de securitate. Deși ne-am propus ca dezbaterile să fie focalizate pe ultimele trei decenii, adică pe rolul jucat de SUA în afacerile politice globale în perioada scursă de după căderea Zidului Berlinului, având în vedere numeroase elemente de continuitate din politica externă și de securitate a statului american din ultimul secol, câmpul dezbaterilor s-a extins asupra multitudinii de procese și evenimente în care Washington-ul a fost actorul principal, în așa-numitul ”Secol American”.

Pentru a avea o imagine de ansamblu a acestui eveniment științific, este necesară o prezentară sumară a principalelor teme care au fost abordate de către participanții la dezbateri: Strategia de securitate a SUA după cel de-al Doilea Război Mondial; Relațiile româno-americane în perioada Războiului Rece; Parteneriatul strategic româno-american în contextul dezordinii post-bipolare; Implicații strategice ale dinamicii economiei americane în PIB-ul Global; Relațiile dezvoltate de un ambasador al României cu trei ambasadori americani în perioada post-Război Rece; Tipologia globală a zonelor gri, viitorul parteneriatelor strategice ale Statelor Unite și implicații pentru România; Continuitate şi discontinuitate în politica externă americană după alegerea lui Donald Trump; România și SUA – de la parteneriatul strategic, la apartenența la NATO; Potențialul de război al României ca țară membră NATO; Conceptul de suveranitate în viziunea Statelor Unite ale Americii și a României; Conceptul Joint Task Force; Pozitia geostrategică a României în cadrul strategiei militare anti-rusesti a SUA pentru Europa de Est; Noua ordine mondială multipolară; Mecanismul de răspuns al SUA în sistemul internațional imediat după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001; Rețeaua globală a forțelor pentru operații speciale și promovarea intereselor SUA; Hegemonia globală a Statelor Unite în epoca post-Război Rece.

Masa rotundă, continuând manifestările de acest gen începute în toamna anului 2018 cu evenimentul ”Federația Rusă și echilibrul de putere la începutul secolului al XXI-lea”, și-a propus realizarea unui volum care să cuprindă materialele prezentate de către participanții la eveniment, carte pe care o vom publica în prima parte a anului 2020 la o editura prestigioasă.

MASĂ ROTUNDĂ

”SUA și ordinea mondială în epoca post-Război Rece”

– 23 Octombrie 2019 –

Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale a Universității Titu Maiorescu din București organizează, la începutul noului an universitar 2019-2020, masa rotundă ”SUA și ordinea mondială în epoca post-Război Rece”, activitate la care sunt așteptați să participe cadre didactice universitare, cercetători din domeniul științei politice și relațiilor internaționale, diplomați, istorici, sociologi, specialiști în științele comunicării, doctoranzi, masteranzi și studenți.

Sfârșitul Războiului Rece a însemnat dispariția sistemului bipolar de putere în arena internațională și trecerea la un sistem unipolar, având SUA drept unica putere în politica mondială. Astfel, SUA, bazându-se pe o strategie de politică externă centrată de promovarea valorilor democrației liberale și pe dorința de a crește numărul statelor democratice la nivel planetar, s-a impus ca stat lider în politica mondială în cele aproape trei decenii care au trecut după dărâmarea Zidului Berlinului. Contestarea, mai cu seamă în ultimul deceniu, a rolului de lider al SUA în lumea globală post-Război Rece de către unele state, cum sunt Federația Rusă și China, deschide o nouă pagină în istoria recentă a relațiilor internaționale și îndeamnă la reflecții privind viitorul relațiilor de putere în politica mondială.

Masa rotundă își propune abordarea unor teme diverse, cum ar fi:

• SUA – statul lider în sistemul de relații internaționale după sfârșitul Războiului Rece;
• SUA – cea mai mare putere economică și militară a lumii actuale;
• SUA și conflictele armate din diverse locuri ale lumii (războaiele din fosta Jugoslavie, Primul și al Doilea Război din Golf, Războiul civil din Libia, Războiul din Afganistan, Războiul civil din Siria etc.);
• SUA și interesele strategice din Orientul Mijlociu și zona Asia-Pacific;
• SUA – statul lider în cadrul Alianței Nord-Atlantice;
• SUA și Organizația Națiunilor Unite;
• Relațiile politice, economice și militare dintre SUA și Uniunea Europeană;
• Raporturile de putere între SUA, Federația Rusă și China, principalii actori statali ai lumii globale;
• Atentatele teroriste împotriva SUA de la 11 septembrie 2001 și Războiul global împotriva terorismului;
• Retragerea SUA, în epoca Donald Trump, din diverse tratate si acorduri internaționale – acordul privind schimbările climatice, tratatul nuclear cu Iranul, tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF) etc.
• Democrația americană și influența acestui sistem de organizare politică la nivel global;
• Cultura americană și marea ei putere de seducție în lumea contemporană;
• Mass-media și politica externă a SUA;
• SUA și acțiunile de diplomație culturală și diplomație publică.

Masa rotundă se va desfășura în ziua de 23 octombrie 2019 la Universitatea Titu Maiorescu, Corpul M, sala 204, începând cu ora 14.00. Persoana de contact: Lect. univ. dr. Eugen Lungu, e-mail: eugenbuc2004@yahoo.com

Va așteptăm, cu multă plăcere, să participați la acest eveniment științific!

FACULTATEA DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE A DESFĂȘURAT

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE A STUDENȚILOR

DE LA SPECIALIZĂRILE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE

-23.05.2019-

Pe data de 23 mai 2019, Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale a desfășurat, într-un cadru întrunit, sesiunea de comunicări științifice a studenților de la specializările CRP și RISE. Atât sesiunea de comunicări științifice de la CRP, intitulată ”Comunicarea într-o lume globală”, cât și cea de la RISE, care s-a numit ”Ordinea mondială în epoca post-Război Rece. Evoluții și tendințe” au generat un real interes în rândul studenților facultății noastre, bucurându-se de prezența unui număr important de studenți din toți anii de studii.

Evenimentul științific al studenților, cuprins în programul de manifestări științifice al Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale din anul 2019, a demonstrat că studenții facultății sunt preocupați de lărgirea orizontului de cunoaștere în într-o serie de domenii de care au luat cunoștință la orele de curs, dar și de cercetarea unor noi orizonturi ale cunoașterii care contribuie la formarea lor ca viitori specialiști în științele comunicării și în relații internaționale.

Sesiunea de comunicări științifice, care a reunit studenți ai facultății de la cele două specializări, a cuprins un program de prezentări variat și interesant, fiind abordate diverse teme din domeniul științelor comunicării și relațiilor internaționale. În acest context, am putut remarca o serie de expuneri având subiecte de o reală actualitate și relevanță științifică, cum au fost Mărcile și societatea de consum; Analiza unei platforme de beuty. Site-ul Mac; Tehnici şi strategii de promovare folosite de influencer; Tirania mărcilor; Strategii de marketing în industria băuturilor alcoolice. Studiu de caz-brandul Carlsberg; Analiza unei publicaţii online de pamflet. Studiu de caz-Times New Roman; Strategii de marketing în industria de beauty. Studiu de caz brandul Magic; Reprezentări de gen în cinematografie; Anxietatea socială, un fenomen invalidant (pentru domeniul CRP) și Conflictul dintre israelieni si palestinieni cu privire la solutia celor doua state; Summitul intercoreean din anul 2018 – implicatii de natura geopolitica si de Securitate; Razboiul din Yemen si consecintele in planul securitatii regionale; Misiunea Uniunii Europene pentru gestionarea conflictului din Kosovo (pentru domeniul RISE).

Evenimentul științific, care a creat o emulație deosebită în rândul studenților facultății noastre, demonstrează că Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale este puternic implicată în formarea viitorilor specialiști în științele comunicării și în relații internaționale și studii europene, atât printr-un invățământ de înaltă calitate, cât și prin desfășurarea unor activități studențești complementare procesului didactic care să răspundă unor standarde de calitate superioare.

CURS POSTUNIVERSITAR “INTEGRAREA ȘI INCLUZIUNEA ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT A COPIILOR CU CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE (CES)”

Deși este intens dezbătută în spațiul public în ultima perioadă, tematica accesului copiilor cu dizabilități la un sistem de învățământ incluziv nu a beneficiat, din păcate, de o documentare temeinică și completă la nivelul tuturor grupurilor vizate (părinți/copii, cadre didactice, instituții reglementatoare), pe măsura importanței pe care aceasta o are actualmente în societatea românească.

În prezent, sistemul educațional al României se împarte astfel: sistemul educațional de masă  reglementat prin Legea educației naționale nr. 1/2011, respectiv un sistem de învățământ special și unul special integrat prevăzute în aceeași lege.

Se punctează de la bun început faptul că un copil cu dizabilități are nevoie de o formă  de instruire  școlară  diferențiată, precum și o formă  de asistență  educațională socială și medicală complexe, necesare pentru a răspunde unor cerințe educaționale speciale.

Astfel, contextul dictează necesitatea elaborării cadrului conceptual al incluziunii copiilor cu cerinţe educative speciale în instituţiile de învăţământ preuniversitar de cultură generală.

Durata cursurilor va fi de 1 AN.

Înscrierile au loc în perioada: 21 OCTOMBRIE-31 OCTOMBRIE 2019.

Informații suplimentare se pot obține la:

Secretariat: Corp M, et. 1, Cam. 106, Calea Văcărești 189, sector 4, București

Telefon: 021.330.20.61

Email: fscri@univ.utm.ro

FACULTATEA DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE A UNIVERSITĂȚII TITU MAIORESCU

prin

DE ȘTIINȚE POLITICE RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII

CENTRUL DE CERCETARE ÎN DOMENIUL RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE, GEOPOLITICII ȘI STUDIILOR DE

a organizat un WORKSHOP special

„25 OCTOMBRIE – ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI”

Evenimentul a avut loc în data de 16 OCTOMBRIE, ORA 12:00, SALA V112.

Tema acestui workshop a fost transformarea instituției militare în cele trei decenii care au trecut de la Revoluția Română din Decembrie 1989.

Au participat la eveniment:

– General de brigadă (r)

GHEORGHE VIȘAN

– Colonel (r)

RADU MIHAI

CONFERINŢA „ALIANŢA NORD-ATLANTICĂ ŞI SECURITATEA LUMII CONTEMPORANE. 70 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA NATO, 15 ANI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN NATO”

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti şi Facultatea de Ştiinţele Comunicării şi Relaţii Internaţionale organizează Conferinţa „Alianţa Nord-Atlantică şi securitatea lumii contemporane. 70 de ani de la înfiinţarea NATO, 15 ani de la intrarea României în NATO”. Evenimentul va avea loc în data de 23 aprilie 2019, de Ziua Universităţii Titu Maiorescu, începând cu ora 12.00, în Aula Magna a Universităţii (Calea Văcăreşti, nr. 189, Corp M, et. 2). La manifestare vor participa reprezentanţi ai Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, academicieni, oameni politici, experţi în securitate naţională şi internaţională, cadre universitare, cercetători ştiinţifici, studenţi.

Conferinţa va cuprinde alocuţiuni din partea instituţiilor statului şi o serie de prezentări susţinute de personalităţi emblematice ale mediului public naţional şi internaţional, urmate de intervenţii ale participanţilor. Prezentările şi alte contribuţii vor fi cuprinse în volumul Conferinţei, care va fi realizat de organizatori la o editură de prestigiu. O amplă prezentare a evenimentului va fi publicată în revista LAUDATIO, editată de Institutul Academic Titu Maiorescu.

În acest cadru academic de elită, vă adresăm invitaţia de a lua parte la Conferinţă.

COMITETUL DE ORGANIZARE

SUB EGIDA FACULTĂȚII DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE

S-A DESFĂȘURAT SIMPOZIONUL

”CULTURA DE SECURITATE-PRIORITATE LA NIVELUL NATO ȘI AL UNIUNII EUROPENE”

Pe data de 27 martie 2019, Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale/Universitatea Titu Maiorescu a organizat simpozionul intitulat ”Cultura de securitate-prioritate la nivelul NATO și al Uniunii Europene”. Manifestarea științifică, cuprinsă în programul de activități al Centrului de Cercetare în domeniul Relațiilor Internaționale, Geopoliticii și Studiilor de Securitate a fost organizată în parteneriat cu Universitatea Danubius din Galați, fiind prilejuită de sărbătorirea a șapte decenii de la înființarea NATO și a cinsprezece ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică. Evenimentul s-a bucurat de prezența semnificativă a unor cadre didactice, cercetători, studenți și masteranzi din diverse universități și institute de cercetare ale Capitalei și din plan național. Printre afilierile instituționale ale participanților menționăm: Universitatea București, Academia de Studii Economice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Spiru Haret, Universitatea Națională de Apărare Carol I, Universitatea Ecologică, Geopolitica Magazin, Universitatea Danubius din Galați și Universitatea Titu Maiorescu.

Desfășurat într-o zi cu profunde semnificații istorice pentru România-când s-au împlinit 101 ani de la marele moment istoric al Unirii Basarabiei cu Regatul României-simpozionul a debutat prin prezentarea de catre domnul Prof.univ.dr. Sorin Ivan, decanul Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale, a importanței pe care o are manifestarea științifică pentru comunitatea specialiștilor în relații internaționale și studii de securitate, pe de o parte, dar și pentru studenții care se specializează în relații internaționale și studii europene, pe de altă parte.

Din partea instituției gazdă a simpozionului, domnul Lect.univ.dr Eugen Lungu a făcut o scurta trecere în revistă a drumului parcurs de Alianța Nord-Atlantică, de la înființarea sa la 4 aprilie 1949 și până la Summitul NATO de la Bruxelles din vara anului 2018. S-au remarcat momentele cele mai importante pe care le-a cunoscut istoria de șapte decenii a Alianței: confruntarea, în plan ideologic, cu statele Tratatului de la Varșovia (1949-1991); primirea de noi membri în Alianță în perioada Războiului Rece; participarea pentru prima dată la o operație militară în 1995 (Războiul din Bosnia-Herțegovina); desfășurarea campaniei aeriene împotriva Serbiei în 1999 (criza din Kosovo); activarea pentru prima dată în istoria Alianței a Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic (11 septembrie 2001); operațiile aeriene din Libia finalizate cu înlăturarea de la putere a președintelui Muammar Gaddafi (2011); extinderea Alianței prin primirea de noi membri din rândul statelor Europei Centrale și de Sud-Est (1999-2017), etc.

A urmat sesiunea de prezentări la care s-au înscris 11 cadre didactice și cercetători, fiind abordate diverse teme din domeniul relațiilor internaționale și studiilor de securitate, într-o strânsă conexiune cu conceptul de cultură de securitate. În acest context, am putut remarca o serie de expuneri având subiecte de o reală actualitate și relevanță științifică, cum au fost: Securitatea – între national și international; Strategiile NATO și războiul hibrid; Cooperarea de intelligence în NATO; Afectarea sistemelor și managementul crizei teroriste; Categoriile de amenințare și vulnerabilitate  – variabilele conceptului de risc de Securitate; Impactul migrației asupra culturii de securitate europene; Cooperarea NATO-UE în domeniul securității și apărării; Cultura de securitate în domeniul Intelligence; Intrarea și ieșirea din vigoare a tratatelor internaționale; Cultura de securitate și dimensiunea militară a securității; Cultura de securitate în România.

Abordarea diversă a fenomenului securității interne și internaționale, în conexiune cu conceptul de cultură de securitate, dezbaterile intense și nuanțate care s-au remarcat pe întreaga desfășurare a simpozionului, pun în evidență anvergura evenimentului, precum și importanța domeniului propus de organizatori. Simpozionul constituie, totodată, începutul unei serii de manifestări tematice care urmează să fie organizate de Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale în anul 2019,  în care se sărbătoresc șapte decenii de la înființarea NATO și cinsprezece ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică.

SIMPOZIONUL

“Cultura de Securitate-prioritate la nivelul NATO și al Uniunii Europene”

În data de 27 martie 2019, începând cu ora 14.00, în corpul M, Sala 204, sub egida Centrului de Cercetare în domeniul Relațiilor Internaționale, Geopoliticii și Studiilor de Securitate/ Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale, se va desfășura Simpozionul “Cultura de Securitate-prioritate la nivelul NATO și al Uniunii Europene”. Manifestarea științifică are ca partener Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale a Universității ”Danubius” din Galați.

Simpozionul, prilejuit de sarbătorirea a șapte decenii de existență a NATO și a unui deceniu și jumătate de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, va dezbate problematica culturii de securitate în spațiul NATO și al Uniunii Europene, din punct de vedere al  instituțiilor cu responsabilități în acest domeniu, actorilor statali, al liderilor diferitelor organizații, dar și al cetățenilor statelor membre.

Sunt așteptați să participe la simpozion cadre didactice, cercetători, doctoranzi, masteranzi și studenți de la universități și institute de cercetare ale Capitalei.

Persoană de contact: Lect.univ.dr. Eugen Lungu, e-mail: eugenbuc2004@yahoo.com

Vă așteptăm, cu plăcere, să participați la această manifestare științifică!

FACULTATEA DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE

ORGANIZEAZĂ

SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE A DEPARTAMENTULUI DE ȘTIINȚE POLITICE, RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE:

“Ordinea mondială în epoca post-Război Rece – evoluții și tendințe”

În ziua de 14 mai 2019, începând cu ora 10.00, corpul M, sala M 204, se va desfășura sesiunea anuală de comunicări științifice a studenților de la specializarea Relații Internaționale și Studii Europene. Sunt așteptați să participe la dezbateri, în cadrul acestui eveniment științific, studenții din toți anii de studii ai departamentului.

În cadrul sesiunii de comunicări științifice studenții vor aborda teme circumscrise unor discipline care aparțin domeniului Relații Internaționale și Studii Europene:

• Teoria relațiilor internaționale
• Istoria relațiilor internaționale
• Geopolitică
• Studii de securitate
• Globalism și globalizare
• Instituții și politici ale Uniunii Europene
• Guvernanța în Uniunea Europeană
• Drept internațional
• Politică externă și diplomație
• Construcție europeană

Înscrierile de participare cu prezentări în cadrul sesiunii de comunicări științifice se fac la domnul lect.univ.dr. Eugen Lungu, e-mail eugenbuc2004@yahoo.com, până la data de 07.05.2019.

Așteptăm toți studenții de la specializarea RISE sa participați la acest eveniment științific!

SUB EGIDA FACULTĂŢII DE ŞTIINŢELE COMUNICĂRII ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 

În ciclul de activități

CONFERINȚELE  ”TITU MAIORESCU”

S-A DESFĂŞURAT WORKSHOP-ul CU TEMA 

”ARMATA ROMÂNIEI – DE LA PARTENERIATUL PENTRU PACE LA INTEGRAREA ÎN NATO”

Pe data de 22 noiembrie 2018, Centrul de Cercetare în domeniul Relațiilor Internaționale, Geopoliticii și Studiilor de Securitate al Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale, din Universitatea Titu Maiorescu, a organizat workshop-ul cu tema ”Armata României – de la Parteneriatul pentru Pace la integrarea în NATO”. Evenimentul a avut ca invitat pe Generalul de brigada (r) GHEORGHE VIȘAN, fost comandant al unor mari unități ale Armatei României, al Comandamentului Forțelor Întrunite și participant la misiunea NATO din Irak în cadrul ”Iraki Freedom”.

Activitatea, înscrisă în ciclul de manifestări ”Conferințele Titu Maiorescu”, a urmărit să să pună în evidență traseul urmat de Armata României, etapele parcurse de această instituție de prestigiu a statului roman în perioada postcomunistă, începând cu Revoluția Română din decembrie 1989 până la integrarea în NATO, în anul Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

În prima parte a evenimenului domnul General de brigadă (r) Gheorghe Vișan, într-o foarte interesantă prezentare, a evidențiat o serie de subiecte de mare interes pentru audiență, cum ar fi: dorința unanimă a forțelor politice din România, la începutul anilor ’90, de a urma calea integrării în NATO și Uniunea Europeană; semnificația și importanța semnării de către România a Parteneriatului pentru Pace; complexitatea și dificultatea îndeplinirii sarcinilor cuprinse în Programul Parteneriatului pentru Pace; participarea militarilor români la exercitii și misiuni conduse de NATO, în perioada de preaderare; realizarea obiectivului interoperativității Armatei României cu celelalte armate member NATO; participarea militarilor români la misiuni sub egida ONU, OSCE, UE; inițiative românești în domeniul apărării cu participarea unor state vecine (Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova); transformările spectaculoase pe care le-a cunoscut Armata României în perioada de preaderare în domeniul pregătirii resursei umane, structurii organizatorice și al dotării cu armament, echipamente și tehnică militară; vizibilitatea și profesionalismul militarilor români dovedite în misiuni și în funcții ocupate în comandamente ale Alianței Nord Atlantice; măsurile concrete luate de Armata României pentru întărirea flancului estic al NATO, conform deciziilor luate de Summiturile NATO din Țara Galilor (2014), Verșovia (2016) și Bruxelles (2018).

În partea a doua a evenimentului, pe baza celor prezentate de invitat, au avut loc dezbateri și o sesiune de întrebări și răspunsuri. Studenții Departamentului Relații Internaționale și Studii Europene s-au arătat interesați de aprofundarea unor teme ca: alocarea a 2% din PIB-ul României pentru domeniul apărării; consolidarea Alianței Nord Atlantice, în condițiile în care SUA, principalul contributor la bugetul Alianței, dorește ca toate statele membre să ajungă în anul 2024 la alocarea unui procent de minim 2% din PIB pentru apărare; integrarea militarilor români în comandamente multinaționale.

Evenimentul a scos în evidență, pe de o parte, dorința studenților de a aprofunda teme specifice domeniului studiilor de securitate, iar pe de altă parte, interesul de a cunoaște aspecte practice, concrete, ale apărării naționale a României, beneficiind de un contact direct cu un foarte bun specialișt al domeniului militar.

Workshop-ul, care a avut ca invitat o personalitate recunoscută a domeniului apărării naționale, deschide seria unor manifestări similare în acest an de învățământ, activități care vor viza invitarea în mijlocul studenților facultății noastre a unor personalități prestigioase din domeniul Relațiilor Internaționale, Diplomației, Geopoliticii, Studiilor de Securitate și Comunicării Strategice.

Universitatea Titu Maiorescu

-Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale-

În ciclul de activități

CONFERINȚELE ”TITU MAIORESCU”

– joi 22 noiembrie 2018, ora 13.00, Sala V 101 –

-Workshop-

Centrul de Cercetare în domeniul Relațiilor Internaționale, Geopoliticii și Studiilor de Securitate al Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale continuă seria manifestărilor științifice în anul de universitar 2018-2019 și propune workshop-ul cu tema”Armata României – de la Parteneriatul pentru Pace la integrarea în NATO”. Activitatea îl are ca invitat pe domnul General de Brigadă (r) Gheorghe Vișan, locțiitor al Șefului Operațiilor la Divizia Multinațională Centru-Sud, în cadrul operației ”Iraqi Freedom” (2005), comandant al Comandamentului Forțelor Întrunite (2014-2015) și Comandantul Diviziei 2 Infanterie ”Getica” (2017).

Evenimentul, programat să se desfășoare cu câteva zile înainte de sărbătorirea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 2018, la care sunt așteptați să participe cadre didactice, cercetători, doctoranzi, masteranzi și studenți, pasionați de domeniile relații internaționale, geopolitică și studii de securitate, își propune să reliefeze și să analizeze principalele momente ale drumului parcurs de Armata României  în perioada de preaderare, dar și după intrarea în NATO. De asemenea, workshop-ul urmărește să popularizeze experiența unui fost cadru militar al Armatei României, în calitatea sa de fost comandant al unor mari unități și de participant la misiuni internaționale organizate de Alianța Nord Atlantică, abordând teme ca:

• Pregătirea, dotarea și echiparea Armatei României în primii ani după Revoluția Română din decembrie 1989
• România și semnarea Parteneriatului pentru Pace
• Participarea militarilor români la exerciții și misiuni NATO în perioada anterioară aderării la Alianța Nord Atlantică
• Realizarea obiectivului interoperativității Armatei României cu armatele membre NATO
• Integrarea în NATO, în anul 2004, și obligațiile României în etapa post-aderare
• Participarea militarilor români la misiunile NATO din Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Irak și Afganistan
• Noile angajamente ale Armatei României privind întărirea flancului estic al NATO.

Va asteptăm, cu multă placere, să participați la această activitate științifică!

SUB EGIDA FACULTĂŢII DE ŞTIINŢELE COMUNICĂRII ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

S-A DESFĂŞURAT

MASA ROTUNDĂ “FEDERAȚIA RUSĂ ȘI ECHILIBRUL DE PUTERE ÎN SECOLUL XXI”

Pe data de 8 noiembrie 2018, Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale a Universităţii Titu Maiorescu a organizat o masă rotundă pe tema Federația Rusă și echilibrul de putere în secolul XXI. Evenimentul s-a bucurat de prezența unor personalități de referință din mediul academic și de cercetare, din plan național. Printre afilierile instituționale ale participanților menționăm: Academia Română-Reprezentată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Ministerul Afacerilor Externe, Universitatea din București, Academia de Studii Economice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Spiru Haret, Universitatea Hyperion, Universitatea Națională de Apărare Carol I, Geopolitica Magazin, Middle East Political and Economic Institute, Asociația Ofițerilor în Rezervă din România. În plus față de personalitățile cu apartenență instituțională, au fost prezenți și o serie de cercetători independenți. În cadrul discuțiilor subsecvente, domnul Claudiu Degeratu, din cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, a prezentat un model privind generarea de scenarii posibile pentru 2025 referitor la prezența Rusiei la Marea Neagră. Modelul s-a axat pe conturarea unor tendințe privind competitivitatea, precum și a unor tendințe privind incertitudinea. Domnul profesor Silviu Neguț, din cadrul Academiei de Studii Economice, a accentuat ideea potrivit căreia Rusia va suferi pe dimensiunea resurselor minerale, subliniind și faptul că Rusia nu este încă o putere asiatică.

Domnul profesor Teodor Frunzeti, directorul departamentului de Relații Internaționale, din cadrul Facultății de Științele Comunicării și Relații Internaționale, a precizat faptul că Rusia este o putere regională și că încearcă să își schimbe actualul statut. Conform domnului profesor Teodor Frunzeti, relația Rusia-China este o relație bazată pe pragmatism, o relație care nu este bi-univocă, deoarece China își va menține un echilibru atent între Federația Rusă, Statele Unite ale Americii, precum și Uniunea Europeană. Domnul Marius Văcărelu a luat, de asemenea, în discuție dimensiunea regională a Rusiei a statutului actual de putere a Rusiei.

Fostul ambasador și actual profesor în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării, Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale, Universitatea Titu Maiorescu, Dan Mihai Bârliba a menționat dimensiunea comportamentului politico-semantic al Rusiei, prin reprezentanții de rang ambasadorial ai acesteia. Niculescu Faur Armand, masterand în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană, a creionat necesitatea unirii diplomației Occidentului în fața actualelor acțiuni ale Federației Ruse. Domnul Vasile Simileanu, directorul Geopolitica Magazin, a adus o serie de mențiuni interesante referitoare la războiul hibrid asupra Ucrainei, precum și referitoare la reactivarea panortodoxismului în comportamentul de politică externă a Rusiei.

Această trecere în revistă a diverselor contribuții științifice, care au marcat și ghidat, printre alte discuții și intervenții, schema argumentativă a discuțiilor arată anvergura evenimentului, precum și spiritul extrem de prolific al acestuia. În acest an universitar, această masă rotundă a reprezentat debutul unei serii de manifestări de acest gen, pe care Facultatea de Științele Comunicării și Relații Internaționale  intenţionează să le organizeze, care vor viza și alți actori ai scenei mondiale actuale: Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, China, dar și alții.

MASA ROTUNDĂ CU TEMA “FEDERAȚIA RUSĂ ȘI ECHILIBRUL DE PUTERE ÎN SECOLUL AL XXI-LEA”

Centrul de Cercetare în domeniul Relațiilor Internaționale, Geopoliticii și Studiilor de Securitate al Facultății de Ştiinţele Comunicării şi Relaţii Internaţionale/Universitatea Titu Maiorescu din București deschide seria manifestărilor științifice în anul de universitar 2018-2019 cu masa rotundă”Federația Rusă și echilibrul de putere în secolul al XXI-lea”, activitate la care sunt așteptați să participe cadre didactice universitare, cercetători din domeniul științei politice și relațiilor internaționale, diplomați, istorici, sociologi, specialiști în comunicare, doctoranzi, masteranzi și studenți.

Având în vedere rolul tot mai activ manifestat, în ultimii ani, de către Federația Rusă în resetarea raporturilor de putere în sfera internațională, precum și evenimentele geopolitice majore care s-au consemnat după încheierea Războiului Rece, masa rotundă își propune să abordeze o serie de teme de mare actualitate, cum ar fi:

• Federația Rusă și moștenirea culturii imperiale sovietice și țariste.
• Raporturile de putere ale Federației Ruse cu principalii actori ai sferei globale (SUA, UE, China, NATO etc.)
• Federația Rusă ca mare putere militară și mare putere energetică
• Anexarea Peninsulei Crimeea, războiul civil din estul Ucrainei si respectarea de către Federația Rusă a tratatelor internaționale
• Federația Rusă, interesele strategice din Orientul Mijlociu și participarea la războiul din Siria
• Sistemul politic al Federației Ruse si valorile democrației liberale
• Moscova și acțiunile de război hibrid din vecinătatea apropiată și din spațiul occidental
• Cultura rusă și biserica ortodoxă – vectori de menținere a influenței  Moscovei în statele care au aparținut fostei URSS

Va așteptăm, cu multă plăcere, să participați la această activitate științifică!